Traductoarele de tensiune funcționează prin translatarea semnalelor de tensiune în semnale de ieșire proporționale. Operația de bază presupune detectarea tensiunii pe un circuit sau componentă și producerea unui semnal de ieșire care reprezintă cu exactitate nivelul tensiunii.

Principii de operare
Un dispozitiv de detectare, circuite de condiționare și o etapă de ieșire sunt componente comune ale traductoarelor de tensiune. Elementul de detectare, care se bazează frecvent pe principii rezistive, capacitive sau electromagnetice, detectează tensiunea într-un anumit punct al circuitului.

În special pentru traductoarele de tensiune fluxgate de înaltă precizie, histerezisul magnetic este un fenomen care apare în traductoarele de tensiune fluxgate. Comportamentul anumitor materiale de a-și păstra magnetizarea chiar și după retragerea câmpului magnetic extern care a provocat-o este denumit acest fenomen. Această proprietate este utilizată pentru a produce un senzor magnetic sensibil în setarea traductoarelor de tensiune. Un miez magnetic, bobine excitante și bobine de detectare sunt componente comune ale traductoarelor de tensiune fluxgate. Miezul magnetic este adesea format dintr-un material cu permeabilitate magnetică ridicată, ceea ce îi crește sensibilitatea la câmpurile magnetice. Bobinele excitante generează un câmp magnetic alternativ care interacționează cu miezul, determinându-l să magnetizeze și să se demagnetizeze în cicluri.  

Variația câmpului magnetic determină o modificare a magnetizării miezului, rezultând un flux magnetic variabil în interiorul miezului. Bobinele de detectare înfășurate în jurul miezului detectează modificări ale fluxului magnetic. Interacțiunea fluxului magnetic în schimbare și a bobinelor senzorului produce o ieșire de tensiune proporțională cu mărimea tensiunii de intrare.

Procesare a semnalului
Când tensiunea este detectată, circuitele de condiționare se activează. Pentru a asigura acuratețea și interoperabilitatea cu echipamentele de măsurare, acest circuit amplifică, filtrează și transformă tensiunea brută de ieșire. Condiționarea semnalului îmbunătățește precizia semnalului de ieșire, permițând o interpretare mai precisă a datelor.

Etapa de ieșire
Semnalul procesat este apoi transformat într-un format de ieșire pe care sistemele externe îl pot utiliza cu ușurință. Ieșirea poate fi o tensiune analogică, curent, frecvență sau chiar un semnal digital, în funcție de aplicație. Această adaptabilitate permite integrarea fără probleme într-o gamă largă de configurații de monitorizare și control.